Istoric

Referitor la activitatea baroului brasovean sunt prezentate urmatoarele aspecte: pentru a desvolta si cimenta cat mai mult sentimentul de colegialitate intre noi si pentru a promova raporturile de buni colegi intre magistrati si avocati, apoi pentru a ne conforma legii de organizare, am introdus o serie de conferinte tinute in mare parte de stagiari dar si de avocati; situatia financiara a baroului s-a mentinut in cadrele obisnuite, incasarile cotizatiilor, datorita crizei de azi, se fac cu multa greutate; anul trecut trebuind sa suspendam mai multi avocati pentru neplata cotizatiilor.

De la fondul cartilor fonduare, de la Curtea de Apel, la bunavointei Comisiei, am primit un ajutor de 40 000 lei care s-a intrebuintat la procurarea mobilierului baroului nostru; lucrarile de birou au sporit in mod simtitor, înregistrandu-se in anul 1931, 1128 de cauze; numarul cauzelor disciplinare a crescut, dar din cercetarile facute s-a constatat ca in cea mai mare parte, denunturile nu erau intemeiate si au fost facute de reclamanti numai pentru a se sustrage platii onorariului. In acelasi interval s-a observat o miscare destul de mare in numarul avocatilor. Au fost multe cereri de transferare, inscrieri si stergeri in care materie Consiliul a adus 83 de hotarari.

Numarul avocatilor definitivi a 1930, la 162 cati sunt inscrisi pe anul 1931. Pentru a selectiona personalul auxiliar din birourile avocationale, am dispus ca numai acei functionari sa poata intra in grefele judecatoresti, cari vor primi autorizatiea Baroului. In ceiace priveste modul de functionare al instantelor judecatoresti, cu placere constatam o ameliorare.

Astfel la judecatoria din Brasov, unde inainte cu un an termenele de judecata se dau la intervale de 9-10 luni, azi in cauze urgente se obtin temene, cu mici exceptii, chiar si la 2 saptamani. Tribunalul, Curtea de Apel si Cartea fonduara, rezolve cauzele in mod normal, iar ultima instanta este la zi cu aglomerare a cauzelor penale, unde si acum se fixeaza termene la 3-4 luni. In general in ultimul timp se constata a scadere a numarului proceselor civile si comerciale, ceiace face dovada stagnarii vietii economice si comerciale si a lipsei de tranzactii, consecinte firesti ale crizei economice care ne incearca, si pe care stransi uniti si ajutandu-ne reciproc, nadajduim sa o invingem fara repercursiuni prea grave asupra Corpului nostru". Printre primele reglementari legislative si de procedura le gasim în Pravilele bisericesti, ce se constituie un patrimoniu al istoriei dreptului românesc si care se afla în biblioteca Primei Scoli Românesti din Biserica Sfântului Nicolae. Numeroase referiri la modul de pedepsire si rânduiala executarii asândelor, dar si referiri privitoare la rolul comunitatii si al conducerii acesteia, dregatorii si biserica.

De la Aristotel care în lucrarea Problemata facea referire la tribul Agatârsilor din Transilvania acelei perioade scriind: "De ce se numeste lege melodia cântata? Oare fiindca mai înainte de cunoasterea scrisului legile se cântau, ca sa nu se uite, cum obisnuiesc sa faca pâna astâzi Agatârsii?" si pâna la primele forme de cucerirea romana asezari de tip "dava" obiceiul, morala si legile au cunoscut o dezvoltare structurala a formei de redare factorul religios. In Transilvania în perioada feudalismului timpuriu si în prima parte a feudalismului dezvoltat dreptul scris aplicat a fost exercitat în primul rând prin decretele regale. Ansamblul decretelor regale a avut aplicare practica neconditionata, fapt pe care îl confirma si îl afirma în mod expres regele Matei Corvin si Tripartitul. Mai târziu în perioada principatului autonom, au avut loc 299 de diete. Activitatea lor de legiferare a consolidat baza constitutionala a statului autonom al Transilvaniei. La începutul perioadei, în primele 227 de diete, s-au votat numeroase legi care au dat nastere la numeroase contradictii.
sintetica care a fost promulgata în 1653 sub titlul "Approbatae Constitutiones Regni Transilvanie et Patrium Hungariae eidem annexarum". Începând cu 1691 si ulterior de-a lungul întregii perioade a destramarii feudalismului, în Transilvania, principat integrat Imperiului Austriac, legile au fost conservate în vigoare prin Diploma Leopoldina din 1691. În Transilvania medievala competenta instantelor bisericesti a fost stabilita de un privilegiu denumit "privilegium fori". În virtutea normelor instituite prin acest privilegiu, nu se putea porni proces împotriva persoanelor clericale, decât în fata instantelor cât si în primele doua secole ale feudalismului dezvoltat, nu s-au diferentiat proceduri de judecata, neexistând o separare între justitia civila si penala. N-au existat nici instante speciale de judecata. Nu a existat nici o diferentiere neta între cele doua proceduri. Reprezentarea judiciara este legiferata în Transilvania deja din secolul al XVII-lea în Aprobatele Constitutii. Constitutiile Aprobate reglementeaza în mod dezvoltat si minutios angajarea de catre parti si atribuirea de catre instante în anumite cazuri a avocatilor, drepturile si obligatiile reciproce ale partii si avocatului sau. Se sublinia îndatorirea si pedepsele ce trebuiau sa li se aplice de catre instantele judecatoresti în caz de abateri de la îndatorilile lor.

În 1768 Transilvania a fost ridicata la rangul de Mare Principat. Organul principal de guvernamânt era Dieta transilvaneana care îsi pierde încet competentele pâna la Revolutia din 1848. De la 1821 la 1831 modernizarea dreptului cunoaste o scurta faza de dezvoltare pâna în anul 1848. Dupa 1848 asistam la o trecere calitativa spre modernizarea dreptului care domina si caracterizeaza secolul al XIX-lea. Dreptul austriac mai persista într-o anumita masura iar dreptul francez devine dominant. Anul 1848 a drept, care au dat actelor Revolutiei o haina juridica moderna. Folosind o limba de specialitate, tehnica si o gândire de drept, Nicolae Balcescu, Eftimie Murgu, Papiu Ilarian, Avram Iancu, Kogalniceanu, Alecu Russo au fost la înaltimea momentului istoric prin buna lor informatie juridica. Aceasta pleiada de oameni de drept au devenit fruntasi ai procesului de modernizare a dreptului.